insemnare de 1 mai

ma ustura ochii da’ nu imi vine sa ma duc la somn. diminetile sunt din ce in ce mai dureroase. ma doare trezirea si e o durere fizica, o durere nedefinita dar fizica. o simt in tot corpul dar nu o pot defini asa ca durerea de cap sau cea de stomac. de mult timp nu im mai aduc aminte ce visez. cred ca nici nu mai visez sau cine stie. candva visam ca puteam zbura ca daca imi faceam vant disparea gravitatia si ma simteam usor si ma inaltam si lumea parea tot mai mica si mi se facea class =”xirtireh” href=”http://www.acasa.ro/frica” title=”frica”>frica la gandul ca as putea sa cad. apoi ma trezeam si ramaneam cu un sentiment placut. ce naiba sa mai scriu acum? e primavara, e fain cand e totul verde da-i inca frig si inca tremur aici in biroul asta nenorocit. colegii vin in tricou, eu stau tot infofolit ca o baba si tremur mai, tremr ca dracu de frig si e un frig care porneste din interior. azi m-am uitat la alien 4. mi s-a facut dor de un sefeu asa ca asta a fost alesul . mi-e dor de vremurile cand un fim sf era un eveniment in calendar. acum nimic nu mai este eveniment in viata mea. oare pentru ce as mai putea avea eu emotii ? pana si gandul ca intr-o zi o sa tai adac mi se pare ceva normal. futu-i mortii ma-sii ca iar vorbesc de moarte. am ajuns o epava baga-mi-as picioarele in mintea asta a mea idioata.
gata nu mai scri ca m-am enervat. ma duc sa dorm si poate oi visa.

aaa si sa mai spun ca sefa m-o luat vineri sa-i imping carutul prin selgros. de, are catel de companie da nici nu banuieste ca are un catel turbat

in balanta

na, ca nesatul cum sunt si halimos am dat gata azi 3 episoade din lost. si au fost ultimele gasite pe net. acu’ stai si te uita la bec, ca imi propusesem sa vad cate unul in fiecare seara si sa intind placerea de a ma pierde si eu pe insula aia pret de o saptamana. da macar in aste doua ore si ceva m-am simtit bine si am uitat de problemele mele.
ieri depresie mare cat cladirea asta in care e biroul. iarasi m-am simtit singur incat am stins si lumina si ma uitam in gol si nu intelegeam de unde vin toate astea. nu mai pot nici macar sa vorbesc pe messenger. am mai sters iarasi cateva contacte si in final cred ca o sa ma sterg si pe mine. mi-e frig, un frig cronic sau mai bine spus genetic implantat de cine stie ce forta nevazuta undeva intr-o alta viata si ramas acolo in codul meu de supravietuire de-a lungul trecerii mele prin univers. rau e ca nu simt frigul in afara ci inauntrul meu. iarasi am avut ganduri de sinucidere , mi-e frica s-o fac mi-e frica sa traiesc si stau asa undeva la mijloc fara sa vad directia in care tre sa ma inclin. la naiba cu situatia asta ca nu mai pot. gata. daca imi mai vine sa scriu ceva o sa mai scriu.

intre timp

am dat de seriale noi din lost pe dc++ asa ca mi-am propus sa vad cate unul in fiecare seara. desigur in seara asta nu am rezistat numai la unul si am mai pus unul. oricat as vrea sa mai vad inca unul ma opresc si las placearea asta pentru maine seara. intr-un fel ma bucur ca am o ora pe seara in care sunt pierdut in lost. in continuare viata mea e un adevarat shit au avut astia grija sa imi dea de lucru si in zilele de pasti si dupa incat acum am ajuns la limita. incep din ce in ce mai mult sa imi pierd controlul. au inceput sa ma stie de nebun cand ma enervez si incep sa se fereasca de mine. stateam intr-o seara si ma uitam la mine asa cu un oki pus in tavan si imi spuneam asa poti sa devii nebun si mult nu mai am. simt cum incep s-o iau razna si nimeni nu ma poate ajuta. ce ti-e si cu firmele astea care te exploateaza la maxim si vad ca poti sa faci mult si iti dau si mai mult pana cand cazi si atunci te inlocuiesc. da sa-i fereasca dumnezeu sa cad ca-i iau cu mine in infern. am tipat si la sefa, s-a speriat si acum imi stie intr-un fel de frica. daca ridic un pic glasul fuge de mine. naiba sa ma ia ca m-au adus in starea asta. s-au mai intamplat si alte evenimente in viata mea si mi-am demonstrat inca o data ca nu pot exista in viata reala . eu sunt doar un virtual si asa voi ramane.

m-am saturat de frig m-am saturat de nori m-am saturat sa nu fie soare. acum ploua de rupe si mi-e lehamite de vremea asta. daca as putea pleca in africa as pleca impuscat.
 
na ca am mai scris si eu ceva. (mi-e dor sa scriu zilnic da nu pot)

taiwan2

eu la karaoke undeva intr-o crasma in munti . nu am cantat in viata mea si m-am trezit deodata cu microfonu’ in mana, cu chinezoaica in bratele mele si cu ochii in televizor . tin sa va zic ca am o voce groaznica .
 

taiwan1

 
 

 
singurul loc ce mi-a placut in taiwan a fost aici printre copii asta ce pictau care mai de care cum se pricepeau. si mi s-a incretit pielea pe mine si am transpirat tot de emotie poate pentru ca asta ar fi trebuit sa fie viata mea.
 

 
 
 
 
 
 
 

AMR 4

si cand ma gandesc ca acum in taiwan sunt 24 C, cald, vreme de tricou si mancat inghetata la cornet pe strada, de cascat ochii la lumea aia complet noua si diferita mai ca imi vine sa ma bucur si sa zic la naiba cu ce le 14 ore de mers cu avionul . poate cu avionul asta patesc ca in lost si daca am noroc am sa aterizez pe o insula calda si sa nu am nimic altceva de facut decat sa traiesc. de dormit in avion nu am sa pot pentru ca eu cu greu adorm la verticala dar poate o sa reusesc sa citesc ceva.
dar cel mai mult ma bucur de faptul ca 10 zile nu am sa mai stiu de nimic, nici de calculator, nici de venit dimineata la program nici de lucrari care trebuie terminate urgent doar am sa ma trezesc dimineata am sa deschid geamul si am sa imi strig in gand: uite viata poate fi si frumoasa. am o memorie externa pentru a descarca pozele de 80 Gb asa ca o sa fac poze si la firele de praf de pe acolo. uite ca nu mai stiu ce sa mai zic, da ma mai gandesc si completez mai incolo.
 
 
…aaaa, m-am apucat sa ma ingras si deja pantalonii au inceput sa ma stranga. cat am sa fiu in taiwan am sa mananc tot felul de mancaruri ciudate pe care le au aia pe acolo, asa sa fie pentru cultura mea generala. gata.

taiwan

duminica plec spre tricouri si am sa ma bronzez un pic. cred ca incepe sa imi placa ideea de a pleca acolo. am inteles ca tot o sa vizitez niste lucruri pe acolo sambata si duminica.
 
 
… si am sa ma urc in ce mai inalta cladire din lume (cred ca incep sa ma simt bine)

veste buna

azi am o bucurie mare. am vorbit cu baiatul meu si am aflat ca vrea sa dea examen pentru liceul de arta. arhitectura sau grafica . asta ma bucura foarte mult pentru ca isi doreste altceva fata de toti ceilalti si intr-un fel imi continua visul meu. asa ca va trebui sa pun mana sa-l pregatesc pentru asta.  

concluzie

nimeni nu-i ca adelina si oricat as cauta nu o sa gasesc vreodata pe cineva ca ea.

no3

e de ajuns o gaura in balonul-iluzie si prabusirea e fulgeratoare. doare prea tare si nici macar sange nu curge. 



Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X